A fi pseudosuperior dauneaza constiintei

Sunt un tip banal de rutinal. Asta in zilele lucratoare. Deocamdata aburesc ecranul telefonului mobil si primesc radiatii semnificative de la monitorul meu antic cu tub. Existenta mea se confunda cu statul degeaba intr-o vacanta torida, unde escapade de sfarsit de saptamana coloreaza o plictiseala inoportuna. Timpul asta in care sunt doar eu cu mine ma face sa comunic mai mult cu constiinta-mi. Sa ma cunosc mai bine. Sa imi disec metaforic lobul frontal. In week-end ies cu prietenii. Ma plimb. Beau alcool. Visez si ma simt bine. Iubesc. Vorbesc si ascult. Ascult si vorbesc. Dar cel mai mult imi place sa citesc persoanele din jurul meu. Sa fiu atent la detalii. Sa observ orice. Legat de ei si de relatia lor cu mine. Gesturi. Idei. Vorbe. Priviri. Si in tot acest timp procesez. Invat. Realizez ce imi place la respectiva persoana si ce nu. Si ce e trist, e ca, de ceva timp, am standarde intelectuale mult mai vizibile. Sunt mai antipatic indobitocirii, urasc stupizenia si scrasnesc din dinti atunci cand eu am dreptate si acea persoana ma contrazice pana in panzele albe. Mai ales in dauna femeilor. Nu vreau sa se creada ca sunt misogin sau perfectionist. Nu. Sunt doar eu. Orgolios si incapatanat. Dar eu nu ma mai vad cu vreo tipa cu care nu am ce discuta. Omeneste. Normal. Creativ. Inteligent. Ador sa dau dreptate, cand e cazul, dar, in acelasi timp, imi sustin punctul de vedere pana ce persoana cu care comunic intelege si aprofundeaza din orice punct de vedere certitudinea unei opinii bine fondate. Imi plac si momentele de liniste. Normal ca imi plac. Mai ales cu o tipa care nu imi e doar prietena buna. Se poate dezvolta mai bine limbajul trupului. In fine. Ce vreau sa zic e ca am deschis mai bine ochii. Si iubesc , mai nou, sa comunic excesiv, cand am ocazia. Nu ma introduc fortat in lumea asta a socializarii, ca mi se pare penibil. Mi se da ocazia, profit. Nu, pa-pa, ma suport si singur. Si asta mai imi place. Ca nu trebuie sa fii narcisist ca sa te respecti. Multi asta cred. Ca daca se foarte iubesc DOAR pe ei insisi, vor castiga orice lupta. Nu, frate! Lupta cea mai importanta e cu tine insuti. Ajungand sa te cunosti indeajuns de bine incat sa stii ce sa faci, cand sa faci, de ce sa faci, cum sa faci, abia atunci poti spune ca esti apt de multe lucruri pozitive in viitor. Daca doar te ridici in slavi si te pierzi in oglinda sufletului, faptul ca esti degeaba pe lumea asta nu inseamna mai nimic. Nu am eu experienta de viata a altora, cum ar fi parintii mei sau a cunostintelor cu ceva ani mai in varsta decat mine. Dar, la 20 de ani, pot spune ca am trecut prin destul de multe cumpene, care m-au facut mai realist, mai deschis, mai atent, mai tupeist, mai rau, mai intelegator, mai principialist si nu in ultimul rand, mai puternic. Doar atat am eu in prezent. Taria mea de caracter. Sunt eu doar cu mine insumi. Au incercat cateva persoane sa imi intre pe sub piele, dar nici pana in prezent n-au reusit. De ce? Fiindca sunt impasibil. Si fiindca oamenii sunt rai, sunt egoisti, sunt invidiosi si barfitori. Indiferent cat de amarat sunt, tot se gaseste cineva sa brodeze invidie sau ura via persoana mea, din pura intamplare. Nu vreau sa am nimic cu nimeni. Vreau sa fiu neutru in orice conflict. Nu vreau sa fiu un picior verde al unui trepied albastru. Vreau doar sa fiu gargarita pe care nu o baga nimeni in seama cand nu au nicio treaba cu mine. E ca si cum mi-ar da cineva whiskey si s-ar ofensa teribil de ce refuz, cand eu nu prefer atat de mult whiskey-ul cum prefer berea nefiltrata sau vinul rosu demidulce. Sunt linistit in prezent, sunt impacat cat de cat cu mine insumi, dar ma gandesc ca greul va incepe din nou, odata cu sfarsitul verii. Dar nimic mai mult. Nu vreau sa ma plang in ceea ce priveste viitoru-mi. Oare cum e acum la mare? Oare daca inchid ochii si imi imaginez ca sunt pe plaja, undeva, voi simti un fior de-a lungul sirei spinarii? Nu. A trecut, totusi, aproape un an de cand am fost la mare. Clipe de cristal, invaluite in misterul unui samurai cu katana bine lustruita. Clipe arse, invaluite de un norisor de nisip. Clipe inverzite de halucinatii asemenea unor sfarcuri de cometa. Momente… Diagnostic? Inca cercetez simptomele si cauzele…