I.R. Baboon

CAIMÁC, caimacuri, s.n. 1. Pojghiță de grăsime care apare pe suprafața laptelui fiert sau a iaurtului. * Expr. A lua caimacul = a-și însuși partea cea mai bună. 2. Spuma care se formează la suprafața cafelei în urma fierberii. 3. (Rar) Strat (ars) al tutunului din ciubuc, format în jurul și deasupra cărbunelui. - Din tc. kaymak.