Linii trasate ( partea a 3-a )

...Ar merge o bere acum...Cotrobai prin economiile neinsemnate si imi iau catrafusele spre a-mi cumpara o cutie de bere rece care sa ma faca sa gandesc mai limpede si sa imi aline simturile. Imi place berea rece, mai ales intr-o zi torida de mai, ca astazi. Niciodata nu imi este atat de sete ca acum. Dupa un drum de o zi in care mi-am oferit singura sursa de hidratare unui batranel si cainelui sau. Zece secunde. De atat am avut nevoie ca sa dau pe gat o cantitate de cinci la suta alcool. Sunt izbavit si asta imi prieste. Mi-as mai cumpara o cutie, dar probabil m-ar lua valul, mi-as mai cumpara alta si alta si m-as duce pe cam mult carari. Asa ca ma multumesc cu potolirea setei si ma intorc pe minunata plaja. Ma asez confortabil pe nisipul care inca e cald. As citi din cartea pe care mi-am luat-o la mine. M-a picurat ceva. Cred ca va incepe sa ploua. Ador ploile scurte de vara, care apuca sa ma faca fleasca si nici sa nu imi dau seama cat de repede a trecut. Nu imi place sa vad cerul innorat mai mult de cateva ore. Ma deprima teribil. Norocul meu din acest moment este ca sunt aproape de o casuta din aia de salvamar si ma adapostesc sub ea. Dar nu. Imi pun rucsacul acolo. Eu ma intorc in lacrimile innecate ale Celui de sus. Sa ma sareze in toata implinirea mea. Sa stau cu bratele sub forma de cruce si sa ma invart, cu fata spre cer. Picaturile uriase de ploaie sa se dezintegreze la contactul cu chipul meu. Profit cat mai pot de acest torent efemer si ma arunc in mare, fiind si mai extaziat decat inainte. As sta acolo toata noaptea, daca as avea abilitatea de a respira sub apa, in caz ca ma cuprinde somnul. Ce prostie. Sunt prea visator. Dar ma simt liber. Ploaia se opreste. Ma intorc leoarca din marea inspumata, ca apropo, s-a pornit un vant de cand cu ploaia asta...si valurile au inceput sa se cam isterizeze. Ma baricadez sub casuta. Sper sa ma usuc, sa nu adorm ud. Ma loveste un somn teribil. Oare se gandeste la mine?